Dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi educaţia pentru dezvoltare durabilă se întăresc reciproc – Gavrilă Mirela Dorina, Școala Gimnazială nr.1 Ileana, Călărași

Postat la 30 august 2018 de Alexandru Gabor în categoria Managerii școlari Prof21







Dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi educaţia pentru dezvoltare durabilă se întăresc reciproc – Gavrilă Mirela Dorina, Școala Gimnazială nr.1 Ileana, Călărași


Platforma PROF21 iniţiază o serie de portrete ale managerilor şcolari,  membri ai comunităţii noastre online. Scopul acestui demers este să reflectăm împreună la temele proiectului, la rolul managerului şcolar în comunitate şi la felul în care abordăm abilităţile de viaţă în contextul dezvoltării durabile. Împreună vom alcătui o comunitate de tipul knowledge-sharing, pornind de la premisa că problemele şcolilor selectate în proiect sunt, mai mult sau mai puţin, comune şi că un efort comun de cunoaştere va genera coeziune şi identitate profesională în comunitatea PROF21.

 

PROF21 Există, în memoria dv, de elev sau student, un model de pedagog, un profesor,  care v-a inspirat, care v-a transmis pasiunea de a-i învăța carte pe elevi?  

 

Gavrilă Mirela Dorina Da, există. E vorba de fosta mea profesoară de limba română, dna. Iancu Iulia care, din păcate, astăzi nu mai este. De la dânsa am învățat meseria de Om şi apoi dragostea pentru educație.

 

PROF21 - Ce i-ați recomanda unei tinere sau unui tânăr care își propune să devină profesor într-o școală ca aceea în care predați dv. acum?

 

Gavrilă Mirela Dorina - Mulţi cred că a fi profesor înseamnă doar a prezenta informaţiile în faţa elevilor sau a studenţilor, a evalua nivelul acestora şi a-i ierarhiza prin note. Profesia de cadru didactic este însă mult mai profundă, solicită calităţi speciale, care se pot forma şi dezvolta doar dacă persoana respectivă doreşte, cu adevărat, să fie profesor.  Aceasta pentru că a fi profesor înseamnă să te dedici celor pe care-i educi, să ai sentimente pozitive faţă de ei, să le oferi respectul tău, să fii conştient că le influenţezi viaţa şi eşti răspunzător pentru asta în faţa lor, a părinţilor, a societăţii. Un profesor adevărat nu se gândeşte numai la stăpânirea disciplinei lui, ci, în primul rând, la felul în care elevul foloseşte în mod independent ceea ce profesorul l-a învăţat. Sunt multe persoane care vor să devină profesori doar dacă nu se descurcă într-o variantă, profesoratul să fie una din alternative. Aceştia fac o mare greşeală. Cariera didactică nu este o „manta de vreme rea“, o urmezi numai dacă îţi place, dacă ai vocaţie, nu doar atunci când viaţa te refuză în alte locuri. În educaţie nu este aşa; dai întotdeauna mai mult decât poţi obţine. Ai în faţă 20-30 de suflete sau mai multe, de minţi, de perechi de ochi şi urechi, toate îndreptate cu încredere spre tine.

 

PROF21 - Credeți că părinții, comunitatea sau autoritatea locală se pot implica mai mult în bunul mers al școlii? Dacă da, cum?

 

Gavrilă Mirela Dorina - Parteneriatele dintre școli, familii și comunitate pot ajuta profesorii în munca lor. Perfecţionarea abilităţilor şcolare ale elevilor, îmbunătăţirea programelor de studiu și a climatului şcolar, îmbunătăţirea abilităţilor educaţionale ale părinţilor, dezvoltarea abilităţilor de lideri ale părinţilor, conectarea familiilor cu membrii şcolii și ai comunităţii, stimularea serviciului comunității în folosul şcolilor, oferirea unor servicii şi suport familiilor şi crearea un mediu mai sigur în şcoli – sunt exemple grăitoare pentru susținerea ideii de într-ajutorare reciprocă. Prin activitatea în parteneriat cu părinții, cadrul didactic își asigură un sprijin în propria activitate. Învățându-i pe părinți să se implice în dezvoltarea copiilor lor, întărim interacțunile și relațiile dintre părinți și copii. Prin cooperare reală și comunicare cu părinții, școala pune bazele unei unități de decizie și acțiune între cei doi factori. De asemenea, activitățile cu părinții duc la rezolvarea situațiilor-problemă, a conflictelor posibile și a situațiilor de risc în dezvoltarea copilului. Pe de o parte, familia este un factor de educaţie informală, pe de altă parte, aceasta are obligaţii şi drepturi care decurg din statutul de elevi în sistemul formal de educaţie. Una din însuşirile caracteristice psihologiei părinţilor este năzuinţa de a-şi vedea copii mari, bine instruiţi şi bine formaţi pentru viaţă. Pe fundalul unui orizont larg de înţelegere a rolului pe care îl joacă părinţii în viaţa socială, dar şi în viaţa de familie, finalităţile educaţionale vor dobândi un grad mai mare de conştientizare. Cred că  prezenţa părinţilor poate transforma cultura şcolii. 

 

PROF21 - Cât de importantă este pentru dv. incluziunea școlară și ce credeți că poate face un director de școală pentru a remedia situația cu care se confruntă școala românească acum?

 

Gavrilă Mirela Dorina - Din punctul meu de vedere, principiul egalităţii de şanse reprezintă conceptul de bază al şcolii incluzive, prin aplicarea căruia aceasta contribuie la anularea diferenţelor de valorizare bazate pe criterii subiective de ordin etnic sau social. Incluziunea la nivel şcolar se realizează prin respectarea şi valorizarea diferenţelor socio-culturale existente în rândul elevilor şi prin promovarea bogăţiei şi a diversităţii experienţei educative care rezultă din aceste diferenţe. Şcoala incluzivă facilitează accesul tuturor la o educaţie de calitate printr-o serie de activităţi al căror centru este elevul. Fiecare manager de școală trebuie să vadă dincolo de barierele cu care se confruntă școala românească acum prin:

- Schimbarea de orientare a învățământului din centrare pe profesori / discipline / orar pe nevoile copilului;

- Acceptarea (nu doar declarativă) a copiilor cu dizabilități în școală și crearea unei atmosfere care să ajute toți elevii să beneficieze de serviciile educaționale;

- Oferirea în şcoală a serviciilor de care au nevoie elevii cu CES, astfel încât fiecare dintre ei să poată avea un traseu individualizat de învățare și dezvoltare, centrat pe nevoile sale;

- Un curriculum național flexibil, creativ și adaptat nevoilor copiilor;

- Formare cadrelor didactice și a specialiștilor din serviciile educaționale în perspectiva incluziunii;

- Implicarea și participarea familiilor la viața școlii.

A fi profesor... este oare o meserie ca oricare alta? Nu! Şi aceasta pentru că un profesor nu lucrează cu lemn, tablă, materiale de construcţii, cânepă... El lucrează cu suflete! Tocmai de aceea nu-şi poate permite rebuturi, resturi aruncate la gunoi şi nici timp pierdut. Căci timpul nu se mai întoarce înapoi, iar sufletul aruncat la gunoi rămâne acolo, oricât te-ai strădui apoi să repari greşeala.

 

PROF21 - Considerați că școala poate și trebuie să contribuie la construirea unei viziuni privind dezvoltarea durabilă a societății? Dacă da, cum?

Gavrilă Mirela Dorina - Pentru ca orientarea spre competenţe să aibă succes, dezvoltarea abilităţilor de viaţă este indispensabilă. Nevoile privind dezvoltarea anumitor abilităţi de viaţă în rândul elevilor trebuie identificate de la vârsta preşcolară astfel încât odată identificate, aceste nevoi să poată fi satisfăcute. Fără o gamă largă de abilităţi, tinerii nu vor reuşi să transfere către viaţa reală şi să utilizeze efectiv cunoştinţele pe care le dobândesc în contextul şcolii. Tocmai abilităţile reprezintă ingredientul esenţial care le permite să-şi transpună cunoştinţele în comportamente şi în atitudini. Totodată, competenţele formate trebuie să faciliteze adaptarea tinerilor la complexul provocărilor sociale, economice, de mediu şi culturale specifice societăţii în care trăiesc. Educaţia pentru dezvoltarea durabilă le permite să înţeleagă problemele sociale şi să identifice soluţii personale şi colective sustenabile, adaptate la contextul actual şi pentru viitor. Prin urmare, dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi educaţia pentru dezvoltare durabilă se întăresc reciproc.

 

PROF21 - Care considerați că sunt competențele esențiale pe care un cadru didactic trebuie să le aibă pentru a reuși să dezvolte abilitățile de viață ale tinerilor în contextul dezvoltării durabile?

 

Gavrilă Mirela Dorina - În contextul creat de reformele educaționale care se desfașoară atât în țara noastră, cât și în multe alte țări, context al globalizării și integrării regionale sau mondiale, au fost acceptate câteva caracteristici dezirabile ale profesorilor, ţinând cont de competențele specifice profesiunii didactice:

- Profesorii competenți sunt devotati elevilor și învățării realizate de aceştia: îi tratează în mod echitabil, înțeleg modul în care elevii se dezvoltă și învață, sunt conștienți de influența contextului și a culturii asupra comportamentului, încurajeaza menținerea stimei de sine, responsabilitatea și respectul elevilor pentru diferențele individuale, culturale, religioase și rasiale.

- Profesorii competenți cunosc disciplinele pe care le predau și modul în care să predea acele discipline elevilor: cunoașterea în profunzime a disciplinei, dezvoltă capacități analitice și critice cu privire la acele cunoștințe, înțeleg unde pot să apară dificultăți și adaptează stilul de predare în mod corespunzător, creează trasee multiple pentru parcurgerea temelor specifice disciplinei, fiind adepții învățării elevilor prin formularea unor idei personale.

- Profesorii competenți sunt responsabili pentru managementul și monitorizarea modului în care elevii învață: creează, mențin și modifică spațiul pentru a capta și a susține interesul elevilor, utilizează eficient resursele temporale, invită alți adulți să participe la activitațile de predare organizată, sunt adepții negocierii unor reguli liber acceptate de interacțiune socială între elevi, elevi-profesori, știu să motiveze elevii pentru a învața, evaluează obiectiv progresul fiecărui elev.

- Profesorii competenți sunt membrii unor comunități care învață: contribuie la eficacitatea și eficiența școlii, cunosc resursele comunității care pot fi contactate pentru a acționa în beneficiul elevilor, găsesc modalități de a lucra colaborativ și creativ cu părinții.

În primul rând, calitățile unui bun profesor implică abilităţile de a pătrunde în viața interioară a grupului de elevi, de a-i înțelege și de a le accepta nevoile și preocupările. Abilitățile empatice oferă o perspectivă asupra lumii, aşa cum este văzută prin ochii celor mici și inofensivi, având astfel posibilitatea regăsirii imaginii nealterate a vieții de zi cu zi. La nivel instituţional, un rol major îl au iniţiativele bazate pe curriculum-ul la decizia şcolii (CDŞ) care vor avea efectul bulgărelui de zăpadă, urmând să atragă alte cadre didactice şi alte şcoli interesate de dezvoltarea abilităţilor de viaţă la elevi în general privite în contextul dezvoltării durabile. Pe lângă acestea, fiecare cadru didactic poate să abordeze, în cadrul orelor, tematica de specialitate prin prisma dezvoltării durabile.

Newsletter

Aboneaza-te la newsletter-ul Prof21 si te vom tine la curent cu evenimentele importante.