Cum să pornești o mișcare… durabilă?

Postat la 10 septembrie 2019 de Sandra Ghitescu în categoria Anunțuri din comunitate







Cum să pornești o mișcare… durabilă?


Școala de vară PROF21 desfășurată la Sinaia în luna august a fost o ocazie deosebită pentru noi, echipa FDSC, să ne conectăm direct cu impresionantele eforturi pe care fiecare dintre voi le depune și să apreciem încă o dată determinarea și pasiunea cu care lucrați pentru creșterăea calității și relevanței actului educativ în contextul dezvoltării durabile.

În urma atelierului de „Abordare integrată” din cea de-a doua după-amiază, rămăsesem datori cu o serie de link-uri și resurse. Le împărtășim aici atât celor care au fost prezenți la eveniment cât și întregii comunități, amintindu-vă tuturor să nu ezitați să contactați mentorii PROF21 pentru susținere în dezvoltarea și îmbunătățirea proiectelor voastre în domeniul educației pentru dezvoltare durabilă.

Cum să pornești o mișcare?

Acest scurt discurs TED al lui Derek Sivers ilustrează în mod ludic și în sub 3 minute care sunt etapele prin care imboldul unui lider se poate transforma într-o mișcare de masă. Materialul se poate folosi și la clasă în cadrul proiectelor cu elevii.

Bună practică: Mișcarea „Fizica altfel”

Proiect al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, „Fizica altfel” este un program care formează profesorii de fizică pentru predarea prin investigație. Demarat în 2012, proiectul se îndreaptă cu pași siguri către o acoperire națională (v. hartă).

Membri ai echipei relatau despre efectul de viralizare neprevăzut care s-a produs încă de la începutul proiectului: observând îmbunătățirea rezultatelor colegilor de la catedrele de fizică, cadre didactice care predau alte discipline au cerut să fie inițiate în „secretul” motivării elevilor să învețe mai bine. Astfel, CEAE a demarat în 2017 și proiectul „Chimia altfel”.

Instrument: „Călătoria Eroului”... în mișcare

„Călătoria Eroului” este o matrice dezvoltată în lucrarea „Eroul cu o mie de chipuri” de către Joseph Campbell, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul mitologiei. În urma studiilor sale extensive a sintetizat astfel structura narativă pe care sunt construite toate poveștile, basmele și miturile lumii, indiferent de spațiu și timp:

Un erou se aventurează din lumea sa obișnuită într-un spațiu al minunățiilor supranaturale > întâlnește forțe fabuloase și câștigă o victorie decisivă > eroul se întoarce din aventura sa misterioasă cu puterea de a le face bine semenilor săi.

O multitudine de specialiști din domenii diverse (educație, psihologie, management, comunicare, arte etc.) folosesc acest monomit pentru a crea, dezvolta și îmbunătăți proiecte, campanii, procese de dezvoltare umană și organizațională.

Matricea lui Campbell vă poate fi un aliat important în procesele de transformare a actului educativ sau a echipelor și instituțiilor de învățământ. O puteți folosi ca reper personal, urmărind în ce fel se traduc etapele și sub-etapele în proiectele și contextele voastre. În alte situații, o puteți folosi ca șablon pentru dezvoltarea parcursului prin care doriți să vă însoțiți elevii, colegii sau comunitățile.

Metodă: De ce e Salata „Curioasă”?

Odată ce ați formulat care este mișcarea pe care doriți să o provocați în contextul vostru școlar, care sunt pașii necesari în călătoria voastră colectivă și cine va fi invitat să vi se alăture, metoda „Salatei Curioase” este un format de activitate informală semi-structurată, cu efecte pozitive asupra abilităților creative, de interrelaționare, de lucru în echipă și asupra proceselor de dezvoltare a unei comunități, fie că vorbim de o clasă, de un colectiv profesoral sau de comunități locale în sens mai larg.

Provocând participanții să gătească împreună un prânz nutritiv și original bazat exclusiv pe salate, „Salata Curioasă” vă poate permite să accesați niveluri de inspirație, motivație și comuniune mai dificil de obținut prin metode formale sau „de clasă/ sală de ședințe”.

Suntem curioși cum vor decurge astfel de activități în școlile voastre, așa că vă amintim să postați pe platforma www.prof21.ro activități pe care le veți desfășura folosind această metodă.

Anduranță: spațiul ca membru al echipei

În încheiere, vă invităm să vă inițiați în principiile și instrumentele metodei Kanban, un sistem de producție japonez dezvoltat în cadrul companiei Toyota la mijlocul secolului XX (lectură de 20-30 minute, în limba română). Acestea vă pot fi utile atât în dezvoltarea și coordonarea proiectelor cu elevii, îmbunătățindu-le acestora abilități de comunicare, de relaționare, de lucru în echipă și de gândire strategică. Următoarele două în mod particular pot fi aliați puternici în a crește eficiența echipelor didactice implicate în proiecte comune. Datorită faptului că folosesc spațiul fizic în școală/ cancelarie, pot fi și catalizatori de viralizare, ajutându-vă să cooptați cu mai multă ușurință și alți colegi în inițiativele și mișcările voastre. 

Cel mai simplu lucru pe care îl puteți face este să folosiți un perete sau o tablă de plută pentru a crea o „tablă Kanban”. Acesta este un tabel ce va avea în coloană stările posibile ale sarcinilor de îndeplinit (de exemplu: de făcut, inițiat, în derulare, îndeplinit) și în rând diversele sarcini pe care vi le-ați propus (de exemplu: de informat părinții despre evenimentul X, de refăcut planul editorial pentru revista școlii etc.). Sarcinile vor fi scrise pe post-it-uri/ bilețele și plasate în prima coloana, urmând să fie mutate în coloanele următoare pe măsură ce avansați în realizare. Găsiți aici mai multe exemple de astfel de table.

Filozofia „agilă” din spatele instrumentelor Kanban propune o schimbare de paradigmă: mai degrabă decât planificări rigide, pe termen lung, care să riște să fie afectate de diverși factori externi imprevizibili, metodele agile propun elaborarea unei strategii cât mai clare și lesne de asumat, iar apoi schițarea unor planuri pe termen scurt și mediu, care să poată fi ajustate periodic cu ușurință, pentru a integra diverse schimbări la nivel intern sau extern, imposibil de anticipat de la începutul proiectului.

Pentru a popula o tablă Kanban și a vă asigura că discuțiile de proiect sunt eficiente și energizante, vă sugerăm:

  • să aveți pe parcursul desfășurării proiectului 1, maxim 3 întâlniri consistente (la început de proiect), în cadrul cărora să elaborați strategiile și liniile mari ale proiectelor, împărțite în sub-etape,
  • să decideți o frecvență medie (lunar sau trimestrial) pentru discuții de ajustare a strategiei și planului de proiect, în funcție de realitățile întâlnite pe parcursul implementării (întâlniri în cadrul cărora să aveți grijă să rămâneți la nivel strategic și să nu vă pierdeți în detalii operaționale),
  • să decideți un interval mai scurt (săptămânal sau o dată la două săptămâni) pentru discuții aplicate pe stadiul sarcinilor de îndeplinit și rezolvarea eventualelor obstacole sau probleme intervenite punctual.

Pentru ultima categorie de întâlniri vă recomandăm formatul „stand-up meetings”, în care membrii echipei se întâlnesc în dreptul tablei Kanban și discută cele necesare în picioare, pentru a se referi strict la sarcinile înscrise pe tablă și a nu fi tentați să divagheze sau să lungească discuția dincolo de aspectele esențiale.

 

Spor, succes și eficiență în tot ce întreprindeți! Voi sunteți „mișcarea” PROF21!

Newsletter

Aboneaza-te la newsletter-ul Prof21 si te vom tine la curent cu evenimentele importante.