Ce este abuzul de tip bullying în școli?

Postat la 28 februarie 2019 de Alexandru Gabor în categoria Știri







Ce este abuzul de tip bullying în școli?


Deși se discută de ceva vreme despre abuzurile tip bullying și consecințele negative asupra elevilor ale tolerării multiplelor sale forme, acest tip de abuz nu este încă suficient cunoscut. Cu precădere în mediul rural sau orașele mici, membrii comunității școlare fie nu sunt conștienți de amploarea fenomenului, fie nu sunt suficient informați. Deși avem de puțină vreme o lege care sancționează bullying-ul, studiile organizațiilor neguvernamentale indică o creștere a solicitărilor de consiliere psihologică și juridică pentru victimele sale.  

Bullyingul este un abuz psiho-emoțional și/sau fizic în care victima este copilul sau elevul, iar agresor poate fi un alt elev sau un adult, fie din mediul comunității școlare, fie din familie în sens larg, respectiv și situațiile de parteneriat sau concubinaj, și în cazul famiilor tradiționale. Notele sale caracteristice constau în caracterul intenționat, repetat și dezechilibrul de forțe între victimă și agresor.

Potrivit specialiștilor, cauzele conduitei abuzive de tip bullying rezidă într-un episod de expunere la violență, lipsa de empatie, egocentrism sau adoptarea mimetică a unor conduite de tip abuziv din familie sau din mediul de socializare primară, anume rude, prieteni, colegi de școală sau muncă. De multe ori, potrivit experților UNICEF, agresorii înșiși au fost supuși unor experiențe traumatice, fiind victimele unor abuzuri ce au determinat, mai departe, adoptarea violenței ca mijloc de defulare și exprimare, tocmai în absența consilierii psihologice la momentul abuzului. Aceasta tendință nu surprinde, întrucât cele mai mai multe abuzuri de tipy bullying rămân neraportate și conștientizarea dimensiunii fenomenului se află într-un stadiu incipient.

Abuzurile de tip bullying includ comportamente sau acțiuni de genul următor:

  • Molestarea fizică sau bătaia
  • Interzicerea de a participa la activități de grup
  • Amenințarea de a fi dat afară din grup
  • Umilirea sau a face de rușine un copil în fața grupului
  • Răspândirea de zvonuri despre un alt copil
  • Distrugerea lucrurilor unui copil
  • Împingerea sau îmbrâncirea unui copil (fie de alt copil, fie de un grup)
  • Rănirea sau lovirea ușoară a unui copil (fie de alt copil, fie de un grup)
  • Interdicția  adresată grupului sau unui copil ca alții să nu se joace cu un anumit copil

Această clasificare este, desigur, o simplificare a fațetelor abuzului de tip bullying. Ceea ce îngrijorează cu adevărat este mediul în care elevii percep manifestarea conduite de tip bullying:

  • 75% declară că au văzut astfel de comportamente în școala la care învață
  • Aproximativ 60% declară au văzut astfel de conduite în propria clasă.

Analizele calitative pe tema bullying-ului în comunităţi şcolare sunt îngreunate, în primul rând, de faptul că termenul ca atare este un cuvânt-valiză, ce acoperă o serie multiplă de conduite abuzive psiho-emoţionale, şi, în al doilea rând, de faptul că puţini elevi şi profesori îi cunosc semnificaţia. Cercetarea de tip focus grup a arătat însă că elevii pot identifica mai multe comportamente de tip bullying şi că acest tip de violenţă se manifestă zilnic în şcoli.

Tipologia victimelor, aşa cum a fost prezentată în urma discuţiilor din focus-grupuri, indică câteva categorii în mai mare măsură vulnerabile decât altele în faţa abuzului de tip bullying:

  • Cei care au un aspect diferit
  • Copiii care sunt foarte timizi
  • Copiii care au o dizabilitate sau un handicap
  • Copiii cu nevoi educaţionale speciale
  • Copiii din medii socio-economice dezavantajate
  • Copiii din mediul rural
  • Copiii din R. Moldova integraţi în sistemul românesc de educaţie
  • Copiii care sunt nou-veniţi în grup

De câţiva ani, câteva organizaţii ale societăţii civile s-au angajat în campanii de conştientizare şi sprijin a victimelor abuzurilor de tip bullying. Este limpede că legislaţia referitoare la drepturile copiilor şi legea educaţiei naţionale nu acoperă, nici măcar parţial, astfel de situaţii despre care aflăm că sunt tot mai frecvente în comunităţile şcolare. Pe de altă parte, Legea educaţiei naţionale a fost completată, în decembrie 2018, cu prevederi explicite care impun fiecărei şcoli o procedura de a sesiza şi a rezolva cazurile de bullying.

La nivel european, există numărul scurt 116 111, la care pot apela pentru consiliere victimele abuzurilor. În România, linia este operaţionalizată de Asociaţia Telefonul copilului, cu sprijinul Telekom România. Un kit de resurse educaţionale extrem de util privind bullyingul şi, mai ales, bullyingul online a fost dezvoltat de Asociaţia Salvaţi Copiii. Proiectul Ora de NET, iniţiat şi derulat de Salvaţii Copiii este cea mai recentă campanie civică care pune la dispoziţia managerilor şcolari, profesorilor şi elevilor un ghid ilustrat al semnificaţiilor abuzurilor de tip bullying. Prin intermediul acestui proiect, peste 10.000 de profesori şi elevi au înţeles care este amplititudinea şi gravitatea fenomenului şi, mai important, care sunt soluţiile pentru a limita expresiile acestui tip de abuz. O altă resursă educaţională, ce poate fi folosită de profesori şi manageri şcolari, este Ghidul utilizării în siguranţă a Internetului, un document aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi inclus în lista de recomandări pentru limitarea efectelor bullyingului în şcoli şi licee. De asemenea, proiectul No Bullying!, sustinut cu ajutorul Fundatiei Europene pentru Tineret a Consiliului Europei şi derulat de Asociatia Together Romania, a prezentat tinerilor de la un liceu din Câmpina cum se reacţionează la bullying şi ce soluţii au fost explorate pentru a limita participara pasivă la umilirea şi hărţuirea elevilor din şcoli şi licee.

Relevanţa diverselor forme de bullying în comunităţile şcolare este, dincolo de orice dubiu, mai cuprinzătoare decât ne putem imagina. Tiparele de comportament de hărţuire şi umilire din comunităţile şcolare evoluează ulterior în comportamente abuzive la adresa fetelor şi femeilor şi, apoi, în forme mai subtile, în tipare de conduită abuzivă la locul de muncă (mobbing, hărţuire online, hărţuire sexuală etc), indiferent dacă e vorba de sectorul public sau de sectorul privat.   

Newsletter

Aboneaza-te la newsletter-ul Prof21 si te vom tine la curent cu evenimentele importante.