„Incluziunea școlară reprezintă primul pas spre incluziunea socială”

Postat la 7 decembrie 2018 de Alexandru Gabor în categoria Managerii școlari Prof21







„Incluziunea școlară reprezintă primul pas spre incluziunea socială”


Profil manager şcolar  –  Minodora-Raliţica Taşcu-Stavre (director - Școala Profesională Specială Craiova)

 

 

Platforma PROF21 iniţiază o serie de portrete ale managerilor şcolari,  membri ai comunităţii noastre online. Scopul acestui demers este să reflectăm împreună la temele proiectului, la rolul managerului şcolar în comunitate şi la felul în care abordăm abilităţile de viaţă în contextul dezvoltării durabile. Împreună vom alcătui o comunitate de tipul knowledge-sharing, pornind de la premisa că problemele şcolilor selectate în proiect sunt, mai mult sau mai puţin, comune şi că un efort comun de cunoaştere este va genera coeziune şi identitate profesională în comunitatea PROF21.

 

 

PROF21 -   Cum credeți că ar trebui să se schimbe viziunea despre educație, care ar fi crezul dv. ca manager? Ce i-ați spune unei autorități centrale care concepe politicile educației?

 

Minodora-Raliţica Taşcu-Stavre - Educația reprezintă factorul de bază în transmiterea și crearea de noi valori culturale și general-umane, de reproducere și dezvoltare a capitalului uman, de realizare a idealului și a obiectivelor educaționale, de formare a conștiinței și identității naționale, de promovare a aspirațiilor de integrare europeană și mondială și are un rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă și edificarea unei societăți bazată pe cunoaștere.

Calitatea educației determină substanțial calitatea vieții și creează oportunități pentru punerea în practică a capabilităților/abilităților fiecărui cetățean. Astfel, politicile în domeniul educației ar trebui să asigure o interconexiune între specificul național, tendințele europene și cele globale, să urmărească formarea unei personalități integre, activă social și creativă.

Învățământul ar trebui să fie o prioritate în orice societate, cu un sistem coerent de asigurare a calității și investiții utile în dezvoltarea bazei materiale, dar și eficient în susținerea și promovarea resursei sale umane.

 

 

PROF21 -   Cât de importantă este pentru dv. incluziunea școlară și ce credeți că poate face un director de școală pentru a remedia situația cu care se confruntă școala românească acum?

 

Minodora-Raliţica Taşcu-Stavre – Lipsa măsurilor concrete de integrare a copiilor și tinerilor din grupuri dezavantajate generează eșecul și abandonul școlar, discriminare, segregare, violență, comportamente delincvente, consum și trafic de droguri, neimplicare în viața civică, acces limitat pe piața muncii, etc.

          Pentru combaterea acestor efecte negative, în stabilirea strategiei educaționale și în planurile de dezvoltare a școlii  este necesar să fie integrate ținte privind diminuarea ratei abandonului școlar și scăderea numărului de absențe, dar și asigurarea concordanței între învățământul profesional și tehnic și cerințele pieței muncii la nivel local, național și european în vederea facilitării tranziției absolvenților de la școală pe piața muncii.

          În contextul colaborării cu comunitatea, strategia unui manager ar trebui să aibă ca ținte:

- optimizarea relațiilor comunitare în folosul beneficiarilor direcți, dar și dezvoltarea dimensiunii europene a educației în vederea atingerii obiectivelor asumate de țara noastră prin strategia 2020.

- implementarea principiilor incluziunii prin parteneriate strategice având ca obiectiv nu numai incluziunea copiilor, ci și îmbunătățirea  competențelor cadrelor didactice care lucrează cu copiii cu cerințe educative speciale și adaptarea actului educațional la nevoile specifice ale elevilor

- măsuri socio-educative integrate centrate pe copiii din comunități defavorizate pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii

- educație timpurie prin implicarea părinților în activități de educație parentală și acțiuni comune părinți-elevi,

- activități de sprijin pentru tranziția de la un ciclu de învățământ la altul

- servicii de sprijin și consiliere pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii.

          Incluziunea școlară reprezintă primul pas spre incluziunea socială și presupune existența unui sistem educațional în care orice copil, indiferent de particularitățile sale de dezvoltare și învățare, trebuie să aibă dreptul la educație fără a fi marginalizat sau exclus, dar și asumări ale responsabilităților în familie și comunitate. Soluții pentru îmbunătățirea incluziunii școlare ar putea fi:

-        Acțiunile concrete de schimbare a mentalităților și acceptare a diversității

-        Asigurarea serviciilor de sprijin pentru toți copiii

-        Curriculum flexibil și adaptat nevoilor elevilor

-        Măsuri legislative cu responsabilități concrete pentru comunitate și școală

 

 

PROF21 -   Ce poate face un manager școlar pentru a promova dezvoltarea abilităților de viață ale copiilor la școală?

 

Minodora-Raliţica Taşcu-Stavre – Pentru a performa în societatea cunoașterii, omul contemporan trebuie să manifeste comportamente și atitudini specifice unui set complex de abilități de viață. Volumul mare al informațiilor, schimbările rapide de pe piața muncii, diversitatea și bogăția ofertelor din toate domeniile de interes solicită utilizarea gândirii critice, autocunoaștere, capacitatea de a lua decizii specifice unui stil de viață sănătos și a unei conviețuiri armonioase.

 

Abilitățile de viață reprezintă în formarea elevilor puntea de legătură necesară pentru transpunerea competențelor dobândite în școală la condițiile specifice din realitate, orientarea finalităților educației  înspre dimensiunile fundamentale ale existenței umane (a fi, a ști, a face, a conviețui) care configurează în mod specific setul abilităților de care omul contemporan are nevoie pentru a lua deciziile potrivite împlinirii aspirațiilor la o viață de calitate.

 

Un prim pas ar putea fi Introducerea în curriculumul la decizia școlii a opționalului – Dezvoltarea abilităților de viață care are  ca specific focalizarea activităților pe formarea comportamentelor adaptative, valorificarea / crearea unor situații de învățare care transpun elevii în viața reală și realizarea de conexiuni între competențele specifice disciplinelor din trunchiul comun și abilitățile de viață, dar și participarea cadrelor didactice la seminarul/cursul Metode inovative în formarea cadrelor didactice pentru dezvoltarea abilităților de viață ale elevilor.

 

PROF21 -   Considerați că școala poate și trebuie să contribuie la construirea unei viziuni privind dezvoltarea durabilă a societății? Dacă da, cum?

 

Minodora-Raliţica Taşcu-Stavre – La 25 septembrie 2015 Adunarea Generală ONU a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile fiecare trebuie să se implice activ și să îndeplinească partea sa: guvernele, sectorul privat, societatea civilă și fiecare om din lume.

 

Educația pentru dezvoltare durabilă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a calității educației, inerentă conceptului de învățare pe tot parcursul vieții. Toate instituțiile școlare pot și trebuie să considere că este responsabilitatea lor să se ocupe intens de aspectele dezvoltării sustenabile și să promoveze dezvoltarea competențelor sustenabilității prin integrarea în curriculum și manuale, în predarea  în clasă și în afara acesteia. Educația pentru dezvoltare durabilă oferă o educație care contează și este cu adevărat relevantă pentru fiecare în lumina provocărilor prezentului, permițând tuturor indivizilor să facă față provocărilor specifice ale fiecărui obiectiv de dezvoltare durabilă, facilitând în acest fel realizarea sa.

 

PROF21 -   Care considerați că sunt cele mai mari provocări ale societății contemporane (economice, sociale, de mediu)? Ce rol poate avea școala în gestiunea acestora?

 

Minodora-Raliţica Taşcu-Stavre – Unul dintre elementele definitorii ale societății contemporane este schimbarea. Problemele lumii contemporane au impus constituirea unor noi tipuri de educații: pentru mediu, pentru pace și cooperare, pentru sănătate, interculturală, pentru drepturile omului, pentru schimbare și dezvoltare durabilă, antreprenorială etc. Educația este invitată să pregătească într-o manieră activă constructivă și dinamică generațiile viitoare. În aceste condiții noile educații vin să pregătească un comportament adecvat, adaptabil, rațional care să atenueze în parte șocul viitorului. Oamenii trebuie să înțeleagă că ei și mediul sunt inseparabili și că tot ceea ce face un om are consecințe asupra vieții sale, dar și a altora, în prezent, dar și în viitor. Generația tânără trebuie educată nu numai pentru a se adapta la nou, ci pentru a contribui la construcția viitorului.

 

PROF21 -   Care considerați că sunt competențele esențiale pe care un cadru didactic trebuie să le aibă pentru a reuși să dezvolte abilitățile de viață ale tinerilor în contextul dezvoltării durabile?

 

Minodora-Raliţica Taşcu-Stavre – Competențele esențiale pe care un cadru didactic trebuie să le aibă sunt competențe științifice, psihopedagogice și psihosociale. Este nevoie de o bună pregătire de specialitate, de capacități de înțelegere, formare și dezvoltare a comportamentului elevului prin accesibilizare, adecvare, creativitate, dezvoltarea gândirii critice, empatie, deschidere către schimbare, dar și optimizare a relațiior interumane prin comunicare, influențare, motivare, cooperare și sprijin reciproc. Fiecare copil este unic, iar rolul profesorului este acela de a-i păstra unicitatea și de a-i oferi căile potrivite pentru propria dezvoltare.

Newsletter

Aboneaza-te la newsletter-ul Prof21 si te vom tine la curent cu evenimentele importante.