Introducere în perspectivele etice și gândirea etică

Reflecția etică și gândirea etică reprezintă o dimensiune esențială a abilităților pentru viață (AV), prin nota distinctivă a celor din urmă că sistemul de referință al judecăților noastre presupune un anumit set de valori și criterii. Disciplina care studiază valorile și principiile etice are o istorie care se confundă cu istoria umanității. Ce trebuie să fac într-un anumit context social, etic, constituie o întrebare care marchează începuturile eticii sau moralei, tradițional asociată cu scrierile lui Aristotel. Gândirea etică are o dimensiune preponderent practică – este reflecția asupra unor dileme morale, a unor situații etice dezbătute, a unor subiecte care divizează, deseori, opinia publică.


Clarificarea propriilor valori, ca element definitoriu al educației pentru dezvoltare durabilă, așa cum reiese din Raportul DEED al UNESCO, presupune, întâi de toate, o distincție fundamentală între judecați de fapt și judecăți de valoare. „Pământul este rotund” este o propoziție științifică care stabilește un fapt, o realitate, o aserțiune verificabilă. „Este greșit moralmente să minți” este o judecată de valoare, o aserțiune etică. Ea nu este adevărată sau falsă în modul în care propozițiile științei sunt false sau nu, ci este o aserțiune care poate fi, sau nu, justificată prin apelul la principiile morale și reflecție etică. În rândurile următoare, puteți urmări o expunere succintă a principalelor curente etice și un scurt ghid de soluționare a dilemelor etice. El are un rol introductiv și simplifică concepții sau teorii care pot fi aprofundate ulterior. La finalul traducerii, adaptate după un Curs de reflecție etică, veți găsi un modul de curs online cu tema Eticii, oferit de Harvard University.

„În fiecare dimineață regăsim problemele etice în ziare, ne confruntăm cu ele la serviciu, ne sâcâie pe terenul de fotbal al copiilor și ne însoțesc la culcare atunci când vedem știrile de seară. Suntem zilnic bombardați despre întrebări privind moralitatea noilor tehnologii care ne prelungesc viața, drepturile celor defavorizați, echitatea cu care profesorii ne tratează copii în timpul orelor de curs.

Abordarea temelor morale este deseori spinoasă. Cum exact ar trebui să reflectăm la o temă etică? Ce întrebări ar trebui să punem? Ce factori ar trebui luați în considerare?

Primul pas în analiza temelor morale este evident, însă nu întotdeauna și un demers ușor: care sunt faptele. Unele teme morale creează controverse pur și simplu pentru noi nu verificăm faptele. Faptele nu vorbesc prin ele însele, ele nu ne spun ce ar trebui să se întâmple. A soluționa o problemă etică impune un apel la valori. Eticienii au dezvoltat mai multe perspective asupra felului în care valorile ne ajută să tratăm subiectele etice.

Perspectiva utilitaristă
Utilitarismul a fost conceput în secolul XIX de J. Bentham și J.St.Mill pentru a-i ajuta pe legiuitori să determine care legi sunt, din punct de vedere moral, cele mai bune. Utilitariștii consideră că acțiunile etice sunt acelea care asigură cel mai mare bine în raport cu răul. În cadrul acestei perspective, mai întâi trebuie să identificăm mai multe cursuri ale acțiunii. Apoi, ne întrebăm cine va fi afectat de fiecare acțiune și ce beneficii sau vătămări vor urma din fiecare curs al acțiunii. Apoi, selectăm acțiunea care produce cel mai mare bine și cel mai puțin rău. Acțiunea etică este cea care produce cel mai mare bine pentru cei mai mulți dintre semenii noștri.

Perspectiva centrată pe drepturi
A doua perspectivă majoră asupra eticii se originează în gândirea lui Im. Kant, care au subliniat importanța drepturilor. Potrivit acestei filosofii, ceea ce deosebește ființele umane de obiecte este faptul că oamenii au demnitate, ce decurge din capacitatea lor de a alege liber ce anume vor face cu viața lor și că oamenii au un drept moral fundamental ca aceste alegeri să fie respectate. Oamenii nu sunt obiecte ce pot fi folosite oricum. Este o violare a demnității umane să folosim oamenii în moduri pe care aceștia nu le aleg. Decizia dacă o acțiune este morală sau nu are ca punct de plecare întrebarea „Această acțiune respectă drepturile morale ale tuturor?” Acțiunile sunt greșite moral în măsura în care ele violează drepturile indivizilor; cu cât e mai serioasă violarea, cu atât mai blamabilă este acțiunea.

Perspectiva centrată pe echitate sau dreptate
Perspectiva etică centrată pe echitate sau dreptate își are originile în opera filosofului grec Aristotel, care a spus că „egalii trebuie tratați egal, iar inegalii, inegal”. Întrebarea de bază aici este – Cât de justă este acțiunea? Este o acțiune care tratează pe toată lumea în mod egal sau una care favorizează anumiți indivizi sau îi discriminează? Favoritismul oferă beneficii unor oameni fără un temei justificabil pentru a-i selecta. Discriminarea impune anumite limite unor oamenii care nu diferă de ceilalți. Și favoritismul, și discriminarea sunt nedrepte sau greșite.

Perspectiva fundamentată pe Binele Comun
Această abordare asumă că într-o societate compusă din indivizi, binele fiecăruia este inevitabil corelat cu binele comunității. Membrii comunității sunt obligați să urmărească binele comun și valorile comune. Termenul de Bine Comun apare acum mai bine de 2000 de ani, la Platon, Aristotel și Cicero. Potrivit acestei abordări, atenția noastră trebuie să verifice dacă politicile sociale, sistemele sociale, instituțiile și circumstanțele de care noi depindem sunt în beneficiul tuturor. Exemple de bunuri accesibile tuturor sunt asistența medicală accesibilă, siguranță publică efectivă, pacea între state, un sistem juridic just și un mediu nepoluat.

Abordarea centrată pe virtuți
Perspectiva etică centrată pe virtuți asumă că există anumite idealuri pentru care ar trebui să luptăm, prin care se poate atinge dezvoltarea deplină a umanității noastre. Aceste idealuri ne sunt revelate prin reflecția sistematică privind ce potențial are natura umană.
Virtuțile sunt atitudini sau trăsături de caracter care ne capacitează să acționăm în moduri care dezvoltă cel mai înalt potențial al nostru. Ele ne ajută să urmărim idealurile pe care le-am îmbrățișat. Onestitatea, curajul, compasiunea, generozitatea, fidelitatea, integritatea, auto-controlul, echitatea, prudența sunt, fiecare, exemple de virtuți.
Virtuțile sunt precum obiceiurile, anume, odată dobândite, ele devin notele definitorii ale unei persoane. În plus, o persoană care a dobândit virtuți va fi în mod natural capabilă să acționeze în moduri care sunt consistente cu principiile morale. O persoană virtuoasă este o persoană morală.

Tratarea unei probleme etice prin prisma virtuților reclamă întrebări de genul „Ce fel de persoană ar trebui să fiu?”, „Cum se va dezvolta caracterul meu și ce va impact va avea asupra comunității?”
Soluționarea problemelor etice
Aceste cinci perspective sugerează că, odată ce am stabilit anumite fapte, ne putem întreba următoarele lucruri pentru a rezolva un conflict etic:
• Ce beneficii și ce vătămări va produce fiecare curs al acțiunii, și ce opțiuni vor conduce la cele mai bune consecințe în total?
• Ce drepturi morale au părțile afectate și ce curs al acțiunii respectă în cel mai mare grad aceste drepturi?
• Ce curs al acțiunii tratează pe toată lumea în mod egal, cu excepția cazurilor justificate rezonabil, și ce curs al acțiunii nu implică favoritism sau discriminare?
• Ce curs al acțiunii promovează Binele comun?
• Ce curs al acțiunii dezvoltă virtuțile morale?
Această metodă nu oferă, evident, o soluție automată la dilemele morale. Nici nu intenționează acest lucru. Această metodă este menită să ne ajute să identificăm cele mai importante dimensiuni etice. În cele din urmă, noi trebuie să deliberăm pentru noi înșine asupra problemelor etice, punând în cumpănă atât faptele, cât și aspectele etice implicate.”

Curs online de subiecte etice și reflecție etică (engleză)
1. Justice with Michael Sandel – Harvard University – Modul online de curs
https://www.youtube.com/watch?v=kBdfcR-8hEY&list=PL30C13C91CFFEFEA6
2. Prelegeri etice de Michael Sandel http://justiceharvard.org/
(Traducere și adaptare de Alexandru Gabor, „Thinking ethically”, in Issues in Ethics, M.Velasquez-Dirksen, Claire Andre, Markkula Center for Applied Ethics)