Metoda Vila

COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL" ONESTI , Onești
0

COMUNICAREA este o CONSTRUCTIE: de la PERCEPTIE la REALITATE 


METODA „VILA” pentru reproducerea unui desen conform instrucţiunilor primite de la doi voluntari, în mod succesiv.


Trainerul explică sarcina de lucru:

Etapa 1
Sunt chemaţi 3 voluntari. Doi dintre ei aşteaptă în afara sălii de training. Voluntarul nr. 1 din sală priveşte 30” cu atenţie desenul de pe flipchart. Apoi, se aşează pe scaun, cu spatele la flipchart. I se explică faptul că trebuie să descrie desenul observat voluntarului nr. 2, care a fost invitat saǎ revinăǎ în salăǎ pentru a desena pe o altă foaie de flipchart, doar după indicaţiile sale verbale şi pe baza întrebărilor şi rǎăspunsurilor schimbate între ei. Voluntarul nr. 2 va sta cu faţa la flipchart şi nu se va uita la voluntarul nr. 1. Ceilalţi membri ai grupului nu vor transmite nici un mesaj, nici verbal, nici nonverbal. Aceştia vor fi observatori. Trainerul le explicǎă si lor sarcina de lucru si le distribuie o fisa de lucru cu grila de observatie: 

Etapa 2
După ce voluntarul nr. 2 termină desenul (când anunţă voluntarul nr. 1 că a terminat descrierea), voluntarul nr. 2 ia locul celui dintâi şi va descrie desenul său voluntarului nr. 3, care este invitat sǎă revinăǎ în salǎă pentru a desena doar după indicaţiile verbale ale voluntarului nr. 2. Restul grupului nu comunică, doar observă ce şi cum se întâmplă.

Etapa 3
La sfârşit, toate desenele sunt prezentate grupului, pentru comparaţie şi analiză.

Etapa 4
Reflecţia cu întregul grup (dirijatǎă de trainer care adreseazăǎ întrebăǎri voluntarilor şi celorlalţi participanţi).
Cateva sugestii pentru debriefing, analiza si procesarea invătării, generalizarea experientei de invatare si transfer) 

Intrebări pentru voluntari: 
- Ai înţeles descrirea făcută? 
- Ce dificultăţi ai întâmpinat în realizarea desenului? 
- Când nu ai înţeles ce aveai de desenat? 
- Ce amănunte ai solicitat? De ce? 
- Crezi ca ai reuşit să îndeplineşti sarcina? 
- Când te-ai oprit? 
- Ce ai simţit atunci când te-ai oprit? 
- Ce difilcutăţi de înţelegere a mesajului ai întâmpinat? 
- Crezi că descrierea făcută de tine l-a ajutat suficient pe voluntarul nr. 2? 
- Ce ai simţit când ai văzut desenul voluntarului nr. 2, comparându-l cu originalul? 
- Ce crezi că ţi-ar fi folosit mai mult în descriere? 
- Ce te-a ajutat să comunici o anumită ordine a elementelor desenului? 
- Ce rol crezi că avut sala? 
- Te-a ajutat sau te-a distras? 

Intrebări pentru observatori: 
- Ce anume i-a ajutat/împiedicat ? 
- În ce moment a fost distorsionat mesajul? 

Intrebări pentru toţi participanţii : 
- Ce aţi învăţat din această experienţă despre comunicarea verbală de tip auditiv? 
- Este ea suficientă pentru înţelegerea mesajului? 
- Cum ar putea ajuta limbajul corpului în această situație? 
- Cum ar mai putea fi îmbunătăţită înţelegerea mesajului auditiv? 
- Ce concluzii putem trage despre eficienţa canalelor senzoriale de comunicare? 
- In ce alte contexte credeti ca aceasta experienta de invatare va poate fi utila?  

Scurt input teoretic: 
Specialistii in comunicare au identificat ponderea eficientei canalelor sezoriale de comunicare: 
· Cuvintele: 10 % 
· Tonul vocii: 30 % 
· Expresia feţei, privirea şi mimica: 30 % 
· Expresia întregului corp, limbajul corpului: 30%. 
    Trainerul mai informeaza participantii că s-a constatat că cele mai bune rezultate le obţin vorbitorii în public/ liderii/ profesorii care-şi modelează vocea, fac o pauză înainte de fiecare frază importantă, folosesc un ton calm, clar şi ferm, zambesc, au o fata expresiva, spun o gluma sau povestesc ceva cu umor pentru a trezi atentia sali etc.