Fiziologia emoțiilor

, Municipiul București
0

Tip de activitate:

curriculară (Biologie / Psihologie / Consiliere şi Orientare)


Obiective:

să exerseze o modalitate de măsurare a pulsului; 
- să facă asocieri între emoţii curente (bucurie, furie, tristeţe, surpriză, dezgust, teamă etc) şi starea sa fiziologică şi psihologică;
- să identifice expresiile fiziologice şi psihologice ale emoţiilor.
- să facă asocieri între partea fiziologică şi cea psihologică a emoţiilor.


Grup țintă:

elevi cu vârsta între 16-18 ani;

Mărimea grupului:

25;

Resurse:

Umane: profesor coordonator;
Materiale: fişă de monitorizare, cronometru, fisă reacţii fiziologice emoţii (fisă de urmărire a semnelor fiziologice de instalare a emoţiilor);
Temporale: 100 minute, 2 ore de biologie sau psihologie.
 

Desfăşurare:

1. Anunţăm elevii că vor face un exerciţiu practic de măsurare a pulsului. Acest exerciţiu reprezintă unul de verificare a cunoştinţelor din activitatea anterioară, în care au fost studiate: noţiunea de puls, identificarea modalităţii de verificare a pulsului, legătura dintre gânduri, emoţii şi puls. Fiecare elev va nota pe caiet valoarea pulsului din acel moment.

2. Apoi propunem un alt exerciţiu: 3 elevi sunt invitaţi să iasă afară din clasă. Ceilalţi din clasă sunt instruiţi să reacţioneze diferit la intrarea fiecărui elev ieşit şi să noteze în tabelul dat (anexa nr.1) ce manifestări fiziologice ale emoţiilor apar la fiecare dintre cei trei colegi. Copiii care au fost invitaţi afară, primesc ca şi sarcină să povestească colegilor rămaşi în clasă o scurtă întâmplare din viaţa lor, fără să se oprească, în următoarea ordine:
a. Primul elev va povesti o întâmplare foarte importantă pentru el, care l-a impresionat. 
b. Al doilea elev va povesti ceva foarte serios, care este foarte important pentru toată lumea.
c. Al treilea va povesti un moment mai dificil din viaţa sa, în care a simţit că îi este foarte ruşine.

Elevii rămaşi în clasă primesc următoarele instrucţiuni:
La intrarea primului elev, indiferent de ceea ce povesteşte, toată lumea va fi neatentă. Nimeni nu îl va asculta, toţi vor fi preocupaţi de alte activităţi, vor pune întrebări care nu au legătură cu ceea ce povesteşte cel din faţa lor.
La intrarea celui de-al doilea coleg, elevii vor încerca să îl convingă că nu e adevărat ceea ce zice, aducând argumente.
La intrarea celui de-al treilea elev colegii îl vor încuraja, spunându-i că fiecăre dintre ei a trecut prin ce a trecut el.

La sfârşitul exerciţiului va fi explicat faptul că totul a fost regizat şi că nu s-a urmărit jignirea cuiva dintre cei care au povestit, ci doar experimentarea unor emoţii. După fiecare etapă a jocului cerem elevilor voluntari, să îşi verifice pulsul şi să noteze valoarea în caiet. La sfârşitul exerciţiului, mai rugăm o dată cei trei elevi să îşi verifice pulsul.

3. După finalizarea jocului discutăm cu toţi elevii impresiile din urma exerciţiului. Rugăm cei trei elevi care au povestit să explice cum s-au simţit la acest exerciţiu, care au fost emoţiile pe care le-au trăit, care este diferenţa dintre prima valoare a pulsului şi cea de la sfârşitul exerciţiului, cum au reuşit să gestioneze situaţia. Rugăm elevii care erau în clasă pe parcursul exerciţiului să explice, pe baza tabelului primit, care au fost manifestările fiziologice ale emoţiilor pe care le-au identificat la cei trei povestitori.
 
4. În continuare vom întreba elevii care au trăit diferite emoţii, în diferite momente din viaţa lor, cum au reuşit să gestioneze situaţiile, să depăşescă emoţiile şi să se calmeze. După discuţia privind strategiile fiecăruia de gestionare a emoţiilor, prezentăm elevilor informaţii despre sistemul cardiovascular, modalităţi de destindere precum şi modalităţi de revenire a pulsului la normal. Explicăm elevilor ce este relaxarea şi că există diferite procedee prin care sistemul nostru cardiovascular se relaxează, neputând ajunge la un echilibru fără ca sistemul nervos să intre în funcţiune.
 
5. Le propunem elevilor un exerciţiu de relaxare: Să ne ţinem respiraţia. Explicăm elevilor că această tehnică poate să ne ajute să ne relaxăm în 30 de secunde. Le explicăm paşii pe care îi vom urma: vom inspira lent şi profund, fără să forţăm, şi ne vom ţine apoi respiraţia în retenţie pe plin. Simultan, vom împreuna palmele la nivelul inimii pentru 3-5 secunde, urmărind să simţim senzaţia plăcută de căldură şi calm care apare astfel. Vom expira apoi lent, pe gură, în timp ce ne relaxăm palmele. Repetăm exerciţiul de două ori. 
 
6. Ca şi temă pentru acasă elevii primesc sarcina de a măsura pulsul în diferite situaţii din viaţa de zi cu zi în care au simţiti diferite emoţii, precum şi monitorizarea modalităţilor prin care fiecare dintre ei a reuşit să facă faţă emoţiilor puternice care îi încerca, prin ce mijloace, ce au simţit.
 

Rezultate

- minim patru emoţii identificate 

- opinii exprimate de elevi cu privire la importanţa gestionării emoţiilor în legătură cu fiziologia corpului uman. 

 

Evaluare:

Evaluare orală:
- exprimaţi printr-un cuvânt “Cum vi s-a părut activitatea desfăşurată?”
- aprecieri verbale privind modul de gestionare a emoţiilor.